Moldova pe înțelesul tuturor

Îmbătrânirea activă cu viteza de minus 600 lei pe lună

Pe 5 februarie echipa Bloguvern a organizat al doilea eveniment mediatic „Serile Bloguvern”. În cadrul emisiunii difuzate la SOR TV,   Anastasia Primov și Pavel Ermacov au discutat cu Soficiuc Marcela (Șefa secției Protecția Persoanelor în Etate și cu Dizabilități), Valentina Onica (A.O. Casa Speranțelor) și Claudia Ivanov (Președinta Organizației Raionale a Veternilor din Soroca), partenerii noștri la nivel local.

E o certitudine că pentru a vedea calitatea reformelor implementate, în primul rând, trebuie să urmărești efectul lor la nivel local. La Soroca, am invitat reprezentanți ai administrației publice și ai societății civile pentru a avea o discuție proactivă despre performanțele și restanțele Planului de acțiuni privind implementarea principiului de îmbătrânire activă, despre necesitățile persoanelor în etate și despre sistemul de pensii.

Proiectului Bloguvern– Moldova pe înțelesul tuturor își propune să aducă politicile publice adoptate la nivel central mai aproape de oameni. Cetățenii informați sunt cetățeni puternici care își cunosc drepturile și știu ce pot cere în baza acestor drepturi. Așa că ne informăm și cerem.

Ne informăm:

Definiție:

Îmbătrânirea activă este un concept propus de ONU în anii ’90 pentru a îmbunătăți starea fizică, emoțională și psihologică a persoanelor vârstnice. Aceste obiective trebuie atinse prin activități de implicare în societate, prin îmbunătățirea calității condițiilor de trai, prin îmbunătățirea stării sănătății, prin posibilitatea de învățare continuă și prin alte metode care ar ajuta vârstnicii să se simtă sănătoși, apreciați și utili.  

Scurt istoric:

Prin acest plan Guvernul și-a asumat șapte angajamente:

  1. Integrarea politicilor de îmbătrînire în toate ramurile de politici cu scopul de a crea o societate pentru toate vîrstele;
  2. Asigurarea integrării şi participării depline a persoanelor în etate în societate;
  3. Promovarea dezvoltării economice durabile bazate pe principii echitabile ca răspuns la îmbătrînirea populației;
  4. Ajustarea sistemelor de protecţie socială;
  5. Oferirea posibilității ca pieţele muncii să răspundă la consecinţele economice şi sociale ale îmbătrînirii populaţiei;
  6. Promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii şi adaptarea sistemului educaţional pentru a preîntîmpina schimbarea condiţiilor economice, sociale şi demografice;
  7. Asigurarea calităţii vieţii la toate vîrstele şi menţinerea traiului independent, inclusiv a sănătății şi a bunăstării;

Ne întrebăm:

Care sunt necesitățile vârstnicilor din Raionul Soroca?

Persoanele 60+ din Raionul Soroca se ciocnesc, în mare parte, cu aceleași probleme ca și vârstnici din toată țara: pensie mică, Lipsa programelor de protecție socială, Acces limitat la servicii medicale de calitate; insuficiența medicamentelor compensate, discriminare la acordarea serviciilor medicale, lipsa echipamentului de protecție împotriva COVID, lipsa unui Centru de agrement și socializare pentru persoanele vârstnice, discriminarea la angajarea în câmpul muncii; discriminarea în recalcularea pensiei. 

„În Republica Moldova pensiile sunt atât de mici, încât majoritatea seniorilor au un sentiment de jenă. Oamenilor le este rușine să spună ce pensie au”

Anastasia Primov, Autorul proiectului Bloguvern

Pensia medie în Moldova este 1500 de lei, iar coșul minim de consum e 2100. Printr-un exercițiu simplu deducem că majoritatea pensionarilor primesc – 600 de lei lunar, iar din martie anul trecut acestui minus la pensie se adaugă investițiile personale în măsurile de protecție împotriva covid și, pentru mulți vârstnici, pachetul de medicamente în lupta cu virusul, care poate ajunge la 2500 de lei. 

„Vârstnicii se bucurau și de o mască și dezinfectante oferite de organizația noastră. Pe timp de pandemie trebuie să găsim o soluție de a asigura aceste persoane cu strictul necesar, pentru că persoanele în etate ajungeau să ne roage să le mai dăm o mască, să o aibă curată, pentru a merge următoarea zi la piață. Atât de catastrofală este situația unor persoane din localitățile rurale. Ar trebui de gândit un program ce ține de asigurarea cu măști de protecție, mai ales în starea de pandemie, pentru că vezi bătrâni pe stradă cu măștile într-o stare deplorabilă”

Valentina Onica, A.O. Casa Speranțelor

În perioada pandemiei vârstnicii au rămas neajutorați din partea statului. Nu au fost alocate fonduri suplimentare pentru ajutorul persoanelor în etate,  nu au fost realizate campanii de informare pentru vârstnici, ba mai trist, a fost impusă o restricție pentru persoanele mai în vârstă de 63 de ani să părăsească locuințele. 

În Raionul Soroca sunt 41 de asistenți sociali comunitari la peste 15000 de persoane vârstnice.

„Consider o discriminare faptul că persoanelor peste 63 ani nu li se permite să iasă din casă. Ele trebuie informate – cum ar trebui să se protejeze, ce ar trebui de făcut, dar lor li se spune doar să stea acasă. Bătrânii poate se mai întâlnesc cu un vecin când ies din casă, poate au nevoie să cumpere o pâine, și ei nu știu cum să procedeze în acest caz, cum trebuie să se protejeze”.

Valentina Onica, A.O. Casa Speranțelor

Criza Covid a scos la suprafață mai multe neajunsuri ale sistemului și a demonstrat că avem prea multe aspecte asupra cărora statul are mult de lucrat. Sistemul social, sistemul sănătății publice și, desigur, principiile de îmbătrânire activă. 

„Am avut parte doar de un ajutor umanitar de costume anti-covid, dezinfectanți, mănuși și măști care erau distribuite la asistenții sociali, lucrătorii sociali, centrele pe care le avem care prestează servicii sociale specializate, atât. În perioada pandemiei cantinele sociale nu au activat, dar au repartizat pe la domicilii pachete cu produse alimentare”.

Marcela Soficiuc, șefa Secția Protecție a Persoanelor în Etate și cu Dizabilități

O soluție pentru organizațiile neguvernamentale și administrația publică deopotrivă pot fi parteneriatele publice- private, care dispun de resurse și ar putea să se implice în acțiuni caritabile, sociale și civice. Până atunci un mare sprijin vine din partea finanțatorilor externi, cărora participanții le-au mulțumit de mai multe ori. 

Nu pot să vă răspund la întrebarea dacă agenții economici participă la implicarea vârstnicilor în câmpul muncii, dar pot să vă spun că pe parcursul activității am făcut diverse acțiuni de caritate pentru care nu mereu aveam resurse financiare, dar mergem către agenții economici pentru colectarea contribuțiilor sub formă de produse alimentare sau alte contribuții, și să știți că nu toți sunt receptivi. Când mergi la ei și ceri pentru o persoană sau o familie niște resurse ne reproșează că noi nu facem nimic și că noi cheltuim banii alocați de stat pentru asistența socială în alte scopuri

Marcela Soficiuc, șefa Secția Protecție a Persoanelor în Etate și cu Dizabilități

Un alt element care lipsește în peisajul localităților din Moldova sunt Centrele de Agrement și Socializare pentru persoanele vârstnice. 

 „Recent am discutat cu primăria Soroca pentru a identifica un spațiu pentru a construi acest centru. Noi în calitate de ONG suntem în permanentă căutare a surselor financiare, a fondurilor, pentru că vrem să lăsăm ceva în urmă. Vrem să creăm acest loc pentru persoanele vârstnice. Chiar din discuțiile cu doamna primar, dumneaei este dispusă să-și aducă aportul și contribuția la crearea unui astfel de centru”

Valentina Onica, A.O. Casa Speranțelor

Aceste centre ar putea oferi și locuri de muncă pentru persoanele în etate, le-ar putea oferi un spațiu pentru activități și învățare continuă, despre care se vorbește în Planul de implementare a principiilor îmbătrânirii active. După exemplul Organizației Raionale a veteranilor din Soroca vârstnicii sunt dornici de a-și dezvolta abilitățile. 

„Am  învățat să utilizăm calculatoarele, prepararea diferitor bucate, mâini dibace, lecturi. Noi pregătim temele care ne interesează și le înaintăm spre tineri”

Claudia Ivanov, Președinta Asociației Raionale a Veteranilor din Soroca

În Strategia privind îmbunătățirea serviciilor sociale a Raionului Soroca este stipulată crearea centrelor multifuncționale de zi pentru persoanele vârstnice, dar acestea nu au fost create din cauza insuficienței resurselor financiare. Trist e faptul că nici nu se știe de ce sumă e nevoie pentru a crea și întreține acest centru. 

O altă problemă sesizată de A.O. Casa Speranțelor este legată de recalcularea  pensiei pentru persoanele în etate care au realizat un stagiu de cotizare de 10 și chiar 20 ani  după pensionare, dar li s-a refuzat recalcularea din motivul, că  salariul mediu primit în această perioadă era mai mic decît valoarea pensiei de care beneficiază.  În cazul dat, prevederile legislației  ignoră contribuția  persoanei la Fondul Social, ceea ce după părerea Valentinei Onica e o circumstanță discriminatorie. CTAS Soroca a comunicat că din 425 de cereri pentru recalcularea pensiei 175 au fost respinse din acest motiv. 

 ”Planul de acțiuni privind implementarea principiului îmbătrânirii active este foarte binevenit, dar aș spune că e mai mult formal”

Valentina Onica, A.O. Casa Speranțelor

Programele de stat susțin și promovează îmbătrânirea activă, dar codul muncii prevede eliberarea persoanei din funcție la atingerea vârstei de pensionare. Acest lucru e o  contradicție, pentru că legislația stimulează menținerea persoanelor în etate la locul de muncă, dar codul muncii permite ca vârstnicii să fie scoși din câmpul muncii. 

„Fiind un oraș cu 31.000 locuitori, persoanele nu au unde se întruni, ele sunt izolate de societate. Lipsesc cu desăvârșire centrele. Un loc pentru odihnă, agrement, socializare, o sală de sport, etc. […] Ar trebui întreprinse măsuri la nivel de stat, de guvern, să fie niște modificări în legislație, să fie stimulați agenții economici ca să ofere locuri de muncă persoanelor vârstnice, să fie utilizată munca la domiciliu pentru unele persoane care și-ar putea aduce aportul pentru a obține o sursă de existență pe lângă pensii. Mai multă colaborare și conlucrare cu societatea civilă și autoritățile locale. Să fie pus accentul pe domeniul medical, ca persoanele în etate să aibă acces la servicii medicale de calitate. Să fie mărit pachetul minim de servicii medicale, mai multe medicamente compensate”.

Valentina Onica, A.O. Casa Speranțelor

Au rămas 10 luni până la finalizarea Planului de acțiuni privind implementarea principiului îmbătrânirii active (2018-2021). În aceste 10 luni echipa Bloguvern cu partenerii locali vor continua să monitorizeze cum acest plan se implementează la nivel local. Ne vom informa în continuare, să știm ce oferă statul pentru părinții și bunicii noștri, și care sunt perspectivele noastre pentru o bătrânețe în Moldova.

Emisiunea poate fi urmărită în întregime aici.

Reamintim că „Serile Bloguvern” sunt o serie de evenimente publice organizate de Bloguvern, cu scopul de a discuta într-un format extins o problemă de interes public. Invităm persoanele responsabile direct și indirect de domeniile despre care discutăm, astfel stabilind un dialog între cei care elaborează politicile publice, cei care le implementează și cei pe care acestea îi vizează.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicată